DEMOnstrarea unui studiu pentru Coordonare şi Performare a biomonitorizării umane la nivel european

Comunicate de presa

Comunicat de presă cu ocazia desfăşurării „Atelierului de informare asupra rezultatelor studiului DEMOCOPHES în România”, 29 noiembrie 2012, Cluj-Napoca

Creşterea sensibilizării populaţiei şi a decidenţilor la problematica biomonitorizării umane în România cu ajutorul presei locale

Articol în ziarul „Renaşterea Bănăţeană” din Timişoara, din 27 septembrie 2011, privind importanţa proiectului DEMOCOPHES ROMÂNIA: http://www.renasterea.ro/stiri-timisoara/social/socant-pericolul-din-adancuri.html

Comunicat de presă cu ocazia KICK-OFF MEETING pentru DEMOCOPHES ROMÂNIA, 26 august 2011, Cluj-Napoca

Evaluarea la nivel european a expunerii umane la poluanţii din mediu


Centru de Mediu şi Sănătate din Cluj-Napoca este responsabil pentru contribuţia României la studiul pilot DEMOCOPHES.

Studiul DEMOCOPHES privind nivelele de expunere umană la poluanţi va include aproximativ 4000 de mame şi copii din diverse ţări ale UE.
Este planificat ca acest studiu să înceapă din 15 septembrie.

Această abordare armonizată pentru testarea expunerii umane la substanţe poluante este finanţat de către UE prin programul LIFE+ “Politică şi guvernare” --instrument al Comunităţii Europene.

Beneficiarul Coordonator al proiectului este:
Federal Public Service Health, Food Chain Safety and Environment, Bruxelles;
reprezentat de: Mr Dirk Cuypers, Chairman of the Executive Committee

Beneficiarul Asociat al proiectului pentru ROMÂNIA este:
Centrul de Mediu şi Sănătate Cluj-Napoca (Environmental Health Center) Romania, str. Busuiocului nr.58, 400240 Cluj-Napoca, România
reprezentat de: Prof. Dr. Eugen Stelian Gurzau, Director ştiinţific

Durata proiectului : 27 luni (01.09.2010 – 30.11.2012)


CMS este partenerul român care va recolta probe în mod aleator de la perechi mamă-copil din Cluj-Napoca şi localitate Mihai Viteazu, judeţul Cluj. Aceste probe vor fi analizate pentru a determina cantităţi mici (urme) din poluanaţii mercur, cadmiu, cotinină şi ftalaţi (plastifianţi).

Urme din poluanţii din mediu se pot găsi în grade diferite şi în organismul uman.
Procesul de detectare a acestor poluanţi în umorile şi ţesuturile orgasmului, cunoscut ca biomonitorizare umană (BMU), ajută la stabilirea dacă şi în ce grad substanţe sunt absorbite şi care sunt valorile medii la care este expusă populaţia.
Biomonitorizarea umană comprehensivă şi aplicată regulat este astfel in stare să identifice segmente ale populaţiei care este expusă masiv
Rezultatele obţinute de biomonitorizarea umană se pot utilza pentru a stabili şi impune noi reglementări care să prevină expunerea populaţiei la poluanţi.
Deoarece poluanţii sutn răspândiţi în toată Europa şi deoarece biomonitorizarea umană este capabilă de a furniza un feedback pentru legea europeană a REACH, un consorţiu format din experţi din 27 de ţări europene, împuternicită de către UE, a lansat un program conex.
Aceste principii şi linii directoare se testează şi se aplică acum pentru prima dată în studiul pilot – DEMOCOPHES – care va antrena participarea a 17 ţări europene, inclusive România.
CMS a stabilit ca partea studiului pilot DEMOCOPHES din România se va desfăşura în Cluj-Napoca şi localitate Mihai Viteazu, judeţul Cluj, pentru care mame de copii cu vârsta între 6-11 ani vor fi invitate să participe la studiu.
Un număr de 120 perchi mamă-copil sunt necesare pentru studio, fiecare dintre ei vor da câte o probă de urină şi de păr, după care se va completa un chestionar.
Probele vor fi analizate pentru a determina conţinutul poluanţilor din mediu pentru mercur, cadmiu, cotinină şi ftalaţi.
Rezultatele nu se vor utiliza doar în studiu, ci ele vor fi aduse la cunoştinţă familiilor participante (dacă doresc), având în vedere faptul că ele reprezintă o problemă importantă de sănătate.
Poluanţii analizaţi au fost selectaţi pe baza proprietăţilor lor de mare risc şi deoarece pentru acestea există criterii de evaluare bazate pe studii de sănătate.
Prezenţa mercurului în păr reflectă consumul de peşte care a fost expus la mercur.
Organismul uman absoarbe cadmiul din alimente şi fumul de ţigară.
Nivelul cotininei din urină reflectă măsura în care o persoană este expusă la fumatul pasiv.
Ftalaţii sunt nişte substanţe plastifiante care sunt prezente într-un număr mare de produse, inclusiv în jucăriile pentru copii.
Studii effectuate în alte ţări, cum este Germania, au relevant faptul că copiii prezintă o expunere mare la ftalaţi.
Cu toate că 120 de participanţi pe ţară nu pare să fie un nămăr mare, un total de 4000 de probe de urină şi păr vor fi recoltate pe parcursul studiului pilot în UE.
În acestu studiu nu sunt importante doar rezltatele obţinute, ci şi experienţa câştigată de către fiecare ţară şi va determina fezabilitatea stabilirii unei biomonitorizări armonizate în Europa.

O abordare armonizată a biomonitorizării umane ar permite o comparare mai corectă a nivelelor de expunere umană între statele membre al UE, pentru a putea depista cauzele expunerii şi pentru a putea genera acţiuni care se pot introduce în plan politic care să reducă această expunere.